Apariția Windows 11 a dezvăluit o nouă eră în sistemele de operare Microsoft, marcată de cerințe stricte de compatibilitate și de un accent reînnoit pe securitate. Deși aduce cu sine îmbunătățiri vizuale și funcționale, precum file în File Explorer sau un Task Manager mai avansat, condițiile pentru a face saltul nu i-au lăsat indiferenți pe utilizatori.
O mare parte a dezbaterii s-a învârtit în jurul caracterului obligatoriu al Modul TPM 2.0 (Trusted Platform Module), un standard hardware care acționează ca un fel de „seif digital” pentru a stoca cheile de criptare și pentru a proteja integritatea sistemului. În timp ce unii văd această cerință ca un avans în securitate, mulți alții s-au confruntat cu surpriza neplăcută că computerele lor nu îndeplinesc această cerință, forțându-i să schimbe computerele dacă doreau să actualizeze. Ei bine, acum cu suportul Windows 10 în ultima perioadă (pentru octombrie 2025) și cu mai mult de 3 ani de viață pentru Windows 11, Microsoft a precizat că își va continua planurile și nu se va întoarce: TMP 2.0 va fi obligatoriu pentru toată lumea.
Ce presupune cu adevărat cerința TPM 2.0?
Modulul TPM 2.0 nu este altceva decât un mic cip de pe placa de bază care asigură securitatea sistemului de operare prevenind manipularea externă. Deși implementarea sa este pe piață de ani de zile, nu toate echipamentele o au din fabrică, în special cele mai vechi. Această limitare i-a lăsat pe mulți utilizatori în afara posibilității de a instala Windows 11, ceea ce a generat critici la adresa Microsoft pentru că nu oferă alternative viabile.
Pe lângă acest modul de securitate, Windows 11 necesită și alte specificații care au făcut obiectul reclamațiilor, precum suport pentru instrucțiunea POPCNT în procesoare. Această caracteristică, care aparține setului de instrucțiuni SSE 4.2, nu este disponibilă pe unele cipuri mai vechi. Astfel, deși modelul CPU poate părea puternic, compatibilitatea acestuia cu noul sistem de operare poate fi inexistentă.
Instrumente și alternative pentru a depăși cerințele
Cu toate acestea, așa cum este de obicei atunci când apare o nouă actualizare care provoacă limitări, comunitatea tehnologică nu a întârziat să găsească soluții pentru a depăși anumite cerințe. Există instrumente precum Rufus care vă permit să creați programe de instalare Windows 11 care ocolesc verificarea TPM 2.0., deși utilizarea sa nu este tocmai ceva pe care Microsoft îl recomandă. De fapt, compania avertizează că urmarea acestor căi alternative ar putea duce la stabilitate, performanță sau chiar probleme de securitate în sistem.
Dezbaterea este deschisă: în ce măsură este etic sau responsabil să forțezi instalarea unui sistem de operare pe un computer care nu îndeplinește cerințele? Pentru mulți utilizatori, aceste alternative sunt singura modalitate de a evita să rămână în urmă în chestiuni tehnologice.; Cu toate acestea, alții cred că acest lucru ar putea duce la probleme mai grave, cum ar fi expunerea la vulnerabilități. Dar confruntarea finală este chiar după colț.
Windows 10 va înceta suportul în octombrie 2025, iar Windows 11 va fi singura soluție sigură și oficială de la Microsoft. Atunci va fi momentul în care cei care au evitat taxarea Windows 11 vor ajunge să cedeze.
Contradicțiile Microsoft cu Windows 11
În ciuda bunelor intenții în ceea ce privește securitatea, Microsoft nu a fost lipsită de controverse în timpul lansării și dezvoltării ulterioare a Windows 11. Pe de o parte, au încercat să justifice includerea TPM 2.0 ca o barieră crucială împotriva atacurilor externe, dar pe de altă parte. , strategia sa de a „împinge” utilizatorii către noile tehnologii a fost criticată. Mulți consideră că această mișcare răspunde mai mult unui model de afaceri decât unui adevărat angajament față de securitate.
Pe de altă parte, nu au lipsit reclamațiile legate de publicitatea care este din ce în ce mai prezentă în sistemul său de operare. Reclamele și bannerele promoționale au devenit o constantă, generând oboseală în rândul utilizatorilor care preferă un mediu mai curat, fără distrageri. Aceste situații i-au determinat pe mulți să se întrebe dacă schimbarea la Windows 11 merită cu adevărat inconvenientul pe care îl presupune.
Ce câștigă utilizatorul adoptând Windows 11?
Nu totul este critic pentru Windows 11. Sistemul de operare introduce mai multe îmbunătățiri care răspund cerințelor utilizatorilor actuali, cum ar fi capacitatea de a deschide file în File Explorer, o funcție mult așteptată. De asemenea, designul general al sistemului a fost rafinat, oferind o estetică mai modernă și mai atractivă.
În ceea ce privește funcționalitatea, s-au făcut și progrese importante. De exemplu, Meniul Setări este acum mai complet și mai intuitiv, centralizând opțiunile care au fost dispersate anterior. Deși mai este un drum de parcurs, Microsoft pare că și-a propus să îmbunătățească progresiv experiența utilizatorului.
Cu toate acestea, nu toată lumea este dispusă să accepte aceste schimbări. Mulți utilizatori preferă să continue cu Windows 10, un sistem de operare pe care îl consideră suficient de solid și suportat oficial până în octombrie 2025. Dilema pentru acești utilizatori este să decidă dacă merită să sacrifice un mediu cunoscut și stabil pentru noile caracteristici pe care le oferă Windows 11. .
Situația pune din nou pe masă o dezbatere recurentă: presiunea constantă a marilor companii de tehnologie de a direcționa utilizatorii către cele mai recente produse ale lor, lăsând adesea deoparte nevoile reale ale celor care își folosesc sistemele de ani de zile.
Migrarea la Windows 11 reprezintă un salt semnificativ din punct de vedere tehnic și vizual, dar nu lipsit de controverse. Cerințele stricte de hardware, conduse de TPM 2.0, au generat tensiuni într-o comunitate obișnuită cu mai multă libertate în aceste tipuri de schimbări. În timp ce unii văd noul sistem de operare ca pe o oportunitate de a se moderniza și de a beneficia de progresele sale, alții aleg să rămână pe un teritoriu familiar, cel puțin până când sosește momentul inevitabil al actualizării.
Fuente: Microsoft
Prin: Acostament